| 1.
|
SUSCIT'A, susc'it, vb. I. Tranz. A provoca, a produce, a stârni, a dezlănţui. - Din fr. susciter, lat. suscitare.
Sursă
: DEX'98
(53323)
- LauraGellner |
| |
| 2.
|
SUSCIT'A vb. a destepta, a produce, a provoca, a solicita, a stârni, a trezi. (Cartea ~ mare interes.)
Sursă
: Sinonime
(212824)
- siveco |
| |
| 3.
|
suscit'a vb., ind. prez. 1 sg. susc'it, 3 sg. si pl. susc'ită
Sursă
: DOR
(285830)
- siveco |
| |
| 4.
|
A SUSCIT'A susc'it tranz. livr. 1) A face să se producă; a pricinui; a cauza; a stârni; a provoca. ~ neplăceri. 2) A face să apară; a face să se nască; a stârni; a provoca. ~ atenţia. ~ interesul. /<fr. susciter
Sursă
: NODEX
(355293)
- siveco |
| |
|
|